De origine engleza, cuvantul stres circumscrie o serie de substantive inrudite ca inteles, dar cu nuante usor diferite: presiune, apasare, efort, solicitare, tensiune, constrangere, incordare.
Stresul este reactia sistemului endocrin la solicitarile la care este supus organismul. Sistemul endocrin, prin intermediul adrenalinei si nonadrenalinei, are si un rol de asigura imunitatea organismului. Mobilizarea celor doi hormoni in vederea adaptarii la stres (factori fizici, situatii noi, incertitudine, conflicte) va conduce, prin urmare, la reducerea puterii de adaptare fata de virusi si deci, la imbolnaviri.
O stare avansata la stres produce o deteriorare a starii de sanatate a organismului, care se poate manifesta sub forma oboselii exagerate, insomniei, durerilor de cap, nevoii exagerate de alimente dulci, maladiilor digestive, respiratorii, a disfunctiilor rinichilor, etc. Este de remarcat faptul ca si situatiile fericite (casatorii, nasterea unui copil, aniversari, promovari, imbunatatirea statutului social sau financiar, alte realizari personale) necesita adaptarea la o schimbare, deci sunt stresante, in conceptia lui Seyle. De aceea, chiar si o aglomerare de astfel de evenimente poate produce probleme de sanatate.
Un grup de profesori de la University of Washinton din Seattle, sub conducerea profesorilor Holmes si Rahe, au cercetat impactul diferitelor evenimente sau schimbari din viata unui om asupra puterii de adaptare a organismului. Ei le-au asociat acestor evenimente numere, reprezentand masura aproximativa a energiei de adaptare pe care o solicita. Gradul de adaptare solicitat poate varia de la 100 – in cazul mortii partenerului de viata, 73 – divort, pana la 12 – Craciunul si 11 – o incalcare minora a legii. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca, daca o persoana cumuleaza intr-un an peste 200 de puncte, sansele de imbolnavire in anul urmator sunt de 50%, ajungand pana la 80% in cazul acumularii a peste 300 de puncte.
In functie de puterea emotiilor la care sunt supusi, indivizii au reactii negative, de intensitati si durate diferite, cum ar fi: frustarea, anxietatea si depresia
Frustarea reprezinta nemultumirea profunda, resimtita de individ atunci cand ceva sau cineva intervine asupra comportamentului pe care il adopta pentru atingerea unui obiectiv. Cand frustarea se permanetizeaza si individul nu are alternative, devine o stare interioara emotionala. Poate lua forme agresive, cum ar fi protestul, sabotajul sau in extremis violenta. Daca situatia care a provocat aceste manifestari nu se rezolva, apar retragerea sau apatia.
Anxietatea reprezinta reactia la o amenintare fizica sau psihica anticipata, spre deosebire de teama, care este reactia la un pericol prezent. Ambele se produc atunci cand lipseste posibilitatea de aparare fata de pericol.
Anxietatea moderata motiveaza, ascute simturile si mareste capacitatea de inovare, fiind sursa unor rezolvari interesante ale problemelor si sarcinilor. Cand insa aceasta devine cronica si depaseste anumite limite, subiectii nu mai gandesc rational. Unii incep chiar sa faca exces de excitante, cum ar fi alcoolul, tutunul si drogurile
Depresia este si ea o stare emotionala incercata de fiecare dintre noi la un moment dat, ca urmare a unei maladii, a unui efort prelungit sau a unui eveniment nefericit. In aceste momente, depresia pe o perioada limitata este benefica, deoarece incetineste reactiile organismului, aparandu-l de un consum prea mare de energie de adaptare. De exemplu, faptul ca, atunci cand suntem foarte raciti, ne simtim deprimati, ne face sa ne odihnim mai mult, sa interactionam mai putin cu altii, ajutandu-ne in procesul de vindecare. In mod normal, depresiile dispar dupa scurte perioade de timp. Energia, pofta de viata, optimismul reapar si viata isi reia cursul normal.