|
|
An |
Eveniment |
|
|
1403 |
The Bethlem Royal Hospital of London (Bedlam) (infiintat ca spital in 1330) admite primii pacienti cu boli mintale. Singurul "tratament" de care beneficiau era constrangerea. |
|
|
1770 |
Johann Joseph Gassner incepe sa practice folosind exorcismul si unele tehnici care ulterior aveau sa duca la aparitia hipnoterapiei. |
|
|
1774 |
Franz Mesmer descrie proprietatile terapeutice ale „magnetismului animal” (hipnoterapia sau hipnoza de astazi). |
|
|
1785 |
Marquis de Puységur fondeaza Société Harmonique des Amis Réunis pentru a pregati specialisti in Mesmerism (hipnoterapie). |
|
|
1801 |
Philippe Pinel publica, in Franta, primul tratat de psihiatrie care face referire la abordarea psihologica a celor suferinzi. |
|
|
1808 |
Franz Gall scrie despre frenologie, o stiinta bazata pe ideea ca forma craniului unei persoane poate releva trasaturile acesteia de personalitate |
|
|
1813 |
Abbé Faria sau Abbé José Custódio de Faria (1746 - 1819) a fost un calugar indo-portughez care se numara printre pionerii studiului stiintific al hipnotismului, plecand de la opera lui Franz Anton Mesmer. Spre deosebire de Mesmer, care sustinea ca hipnoza avea loc prin intermediul „magnetismului animal”, Faria a inteles ca acesta funtiona preponderent pe baza de sugestie. La inceputul secolului 19, Abbé Faria introduce hipnoza orientala la Paris. |
|
|
1826 |
Justinus Kerner incepe sa trateze pacientii folosind o combinatie de “magnetism animal” (hipnoterapie) si exorcism. |
|
|
1856 |
6 mai - se naste in orasul Pribor (atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, astazi aflat in Republica Ceha) Sigmund Freud. A fost primul copil din familia lui Jakob si Amalie Freud (nascuta Nathansohn). |
|
|
1869 |
Sir Francis Galton, influentat de „Originea speciilor” a lui Darwin, publica „Geniul ereditar” („Hereditary Genius”) in care sustine ca abilitatile intelectuale sunt de natura biologica. |
|
|
1870 |
Jean Martin Charcot isi incepe studiile asupra isteriei. |
|
|
1872 |
Charles Darwin publica „Expresia emotiilor la om si la animale”; observatiile sale sunt valabile si astazi. |
|
|
1874 |
Este folosit pentru prima data termenul de „psihodinamic”, in lucrarea „ Lectures on Physiology ” a germanului Ernst Wilhelm von Brücke. Acesta, in colaborare cu medicul Hermann von Helmholtz (unul dintre cei care au formulat prima lege a termodinamicii, conservarea energiei), propusesera ideea ca toate organismele vii sunt sisteme energetice guvernate de acest principiu. Ulterior von Brücke i-a fost supervizor lui Freud in primul an de facultate. |
|
|
1879 |
Wilhelm Wundt pune bazele, in cadrul Universitatii din Leipzig, primului laborator de psihologie din lume. |
|
|
1884 |
Hipollyte Bernheim publica „Despre sugestie in starile hipnotice”. Mai tarziu, Freud avea sa faca un stagiu sub indrumarea sa. |
|
|
1885 |
Jean Martin Charcot, profesor la Spitalul Salpêtrière din Paris, explica ceea ce se credea atunci a fi posesie demonica ca fiind o boala: isteria. |
|
|
1885 |
Freud pleaca la Paris pentru a studia cu Jean Martin Charcot, considerat la vremea aceea cel mai mare specialist in isterie si hipnoza. |
|
|
1886 |
Freud isi deschide practica privata in Viena. |
|
|
1892 |
Se infiinteaza Asociatia Psihologica Americana (American Psychological Association). |
|
|
1895 |
Sigmund Freud si Josef Breuer publica „Studii asupra isteriei” |
|
|
1900 |
Freud publica „Interpretarea viselor”, considerata cartea fondatoare a psihanalizei. |
|
|
1901 |
Freud publica „psihopatologia vietii cotidiene” („The Psychopathology of everyday life”) in care descrie actele ratate. |
|
|
1905 |
Freud publica „Trei eseuri asupra sexualitatii”, introducand cunoscutele faze psihosexuale: orala, anala, falica sau oedipala, latenta si maturitatea genitala. |
|
|
1906 |
Ivan Pavlov isi publica primele studii asupra conditionarii clasice. |
|
|
1907 |
Alfred Adler publica principala sa lucrare,„Un studiu privind inferioritatea de organ si compensarea sa psihica” („A study of Organic Inferiority and Its Psychical Compensation”). Adler sustine in aceasta lucrare ca ceea ce motiveaza oamenii nu sunt pulsiunile sexuale ci "complexul de inferioritate". |
|
|
1909 |
Freud si Jung viziteaza America la invitatia Universitatii Clark. |
|
|
1910 |
Freud publica „Originea si dezvoltarea psihanalizei”. |
|
|
1910 |
Jung publica „Metoda asociatiei”. |
|
|
1911 |
Edward Thorndike publica primul articol despre inteligenta animala, articol care va duce la descoperirea conditionarii operante. |
|
|
1911 |
Alfred Adler paraseste Grupul de Psihanaliza a lui Freud pentru a-si forma propria scoala de gandire, acuzandu-l pe Freud ca exagereaza importanta pe care o acorda sexualitatii. Psihoterapia bazata pe ideile lui Adler se va numi psihoterapie individuala. |
|
|
1913 |
Si Carl Gustav Jung il paraseste pe Freud, reprosandu-i acestuia excluderea spiritualitatii si a religiei din teoriile sale. Mai tarziu, scoala de gandire formata de Jung se va numi psihologie analitica. |
|
|
1913 |
Jacob L. Moreno aplica metode de psihoterapie de grup in Viena. Metodele sale vor deveni mai tarziu cunoscute sub numele de psihodrama. |
|
|
1913 |
John B. Watson publica „Psihologia asa cum este vazuta de un comportamentalist”, marcand astfel inceputurile psihologiei comportamentaliste. |
|
|
1915 |
Freud publica „Despre narcisism”. |
|
|
1920 |
John B. Watson si Rosalie Rayner publica, in cartea „Reactii emotionale conditionate”, experimentele facute asupra unui baietel numit „Micutul Albert”, in care demonstreaza ca frica poate fi conditionata. |
|
|
1920 |
Freud incerca sa explice destructivitatea primului razboi mondial in cartea sa „Dincolo de principiul placerii”, prin intermediul sexualitatii si al agresivitatii. |
|
|
1923 |
Freud publica ”Ego si Id” („The Ego and the Id”) in care introduce conceptele de Id, Ego si Superego, reprezentand cele trei instante psihice aflate in conflict cvasi-permanent. |
|
|
1924 |
Max Wertheimer publica „Teoria Gestalt”. |
|
|
1925 |
Wolfgang Kohler publica „Mentalitatea maimutelor”, care va deveni o componenta majora a Gestalt psihologiei. |
|
|
1925 |
Psihanalistul Karl Abraham publica „Studii psihanalitice asupra formarii caracterului” („Psychoanalitical studies about the Character Formation”). |
|
|
1932 |
Jacob Moreno inventeaza sintagma „psihoterapie de grup”. |
|
|
1932 |
Ion Popescu-Sibiu scrie o teza de doctorat cu titlul „Doctrina lui Freud”, premiata de Academia Romana, si care s-a reeditat de mai multe ori in anii urmatori, fiind considerata cea mai buna carte de popularizare a psihanalizei din Romania interbelica. |
|
|
1932 |
Jean Piaget publica „Dezvoltarea morala a copiilor”. |
|
|
1933 |
Alfred Adler publica „Sensul vietii” („On the sense of the Life”). |
|
|
1936 |
Anna Freud publica „Ego si mecanismele de aparare”, publicatie majora in domeniul psihanalitica, valabila si astazi, in care introduce noi mecanisme de aparare (de ex. identificarea cu agresorul) Freud descrisese doar cateva astfel de mecanisme. |
|
|
1937 |
Karen Horney publica „Personalitatea nevrotica a epocii noastre” („The neurotic personality of our time”), in care introduce idei sociale si feministe alaturi de conceptele psihanalitice clasice. |
|
|
1938 |
Psihologul roman Florian Stefanescu-Goanga publica Revista de Psihologie. |
|
|
1939 |
Septembrie 23 – Moare Freud. In fapt, este ajutat sa moara de medicul sau, Max Schur, care i-a administrat trei doze masive de morfina. Freud suferise peste 30 de operatii pentru un cancer al gurii si nu isi mai dorea sa traiasca. |
|
|
1939 |
John Dollard si Neal Miller prezinta pentru prima data ipoteza frustrare-agresiune, in cartea „Frustrare si Agresiune”. Cei doi vor mai publica si alte carti in care incearca sa impace psihanaliza cu comportamentalismul. |
|
|
1942 |
Carl Rogers publica „Consiliere si Psihoterapie”, carte in care Rogers sugereaza ca respectul si acceptarea neconditionata a pacientului reprezinta fundamentul oricarui tratament eficient in domeniul sanatatii mentale. |
|
|
1942 |
Jean Piaget publica „Psihologia inteligentei” in care isi enunta ideile cu privire la dezvoltarea cognitiva a copiilor. |
|
|
1945 |
Otto Fenichel publica „Teorii psihanalitice ale nevrozelor”, considerata si astazi, de catre psihanalisti, cea mai buna carte despre psihodinamica nevrozelor. |
|
|
1948 |
Este infiintat Institutul C.G. Jung din Zurich. |
|
|
1950 |
Erik Erikson publica „Copilarie si Societate”, in care include alaturi de ideile lui Freud privind psihodezvoltarea aspectele sociale ale dezvoltarii personalitatii de-a lungul intregii vieti. |
|
|
1951 |
Este publicata cartea „Terapia Gestalt” de Fritza Perls, Paul Goodman si Ralph Hefferline |
|
|
1951 |
Apare cea mai importanta carte scrisa de Carl Rogers: „Terapia centrata pe client” . |
|
|
1952 |
Hans Eysenck publica un studiu in care afirma ca nu exista nici o dovada ca psihoterapia si psihanaliza sunt eficiente. Studiul sau a starnit un val imens de studii privind eficacitatea psihoterapiei, studii care au infirmat concluziile lui Eysenck. |
|
|
1953 |
B.F. Skinner pune bazele terapiei comportamentale. |
|
|
1954 |
Abraham Maslow formuleaza principiile psihologiei umaniste iar apoi dezvolta faimoasa ierarhie a nevoilor in cartea „Motivatie si Personalitate”. |
|
|
1955 |
George Kelly publica „Psihologia constructelor personale”. |
|
|
1957 |
Albert Ellis incepe sa predea metodele Terapiei Rational Emotiv Comportamentale. |
|
|
1961 |
Carl Rogers publica „A deveni o persoana” („On becoming a person”). |
|
|
1963 |
Lawrence Kolberg prezinta primele idei legate de dezvoltarea moralitatii. |
|
|
1964 |
Se infiinteaza Asociatia Psihologilor din Romania. |
|
|
1967 |
Rollo May publica „Psihologie si dilema umana” („Psychology and the Human Dillema”). |
|
|
1967 |
Aaron Beck publica un model psihologic al depresiei in care sugereaza ca gandurile joaca un rol semnificativ in dezvoltarea si mentinerea depresiei. |
|
|
1968 |
Abraham Maslow publica „Catre o psihologie a fiintarii” („Toward a Psychology of Being”). |
|
|
1969 |
Gregory Bateson publica „Schizofrenia si familia” („Schizophrenia and Family”) in care prezinta studiile sale legate de patternurile de comunicare din familiile cu copii bolnavi de schizofrenie. |
|
|
1969 |
Albert Bandura publica „Principii ale modificarii comportamentului” („Principles of Modification of Behavior”) in care sustine ca mare parte din invatare este determinata social, prin observare si imitatie. |
|
|
1969 |
Joseph Wolpe publica „Practica terapiei comportamentale” („The practice of behavior therapy”). Wolpe este considerat unul dintre fondatorii terapiei comportamentale moderne. |
|
|
1969 |
Psihiatra Elizabeth Kubler-Ross publica „Despre moarte si a muri” („On death and dying”). Dr. Kubler-Ross a scris extensiv despre psihologia mortii, ea fiind cea care a identificat cele cinci stadii ale confruntarii cu ideea mortii: negarea si izolarea, furia, târguiala, depresia si acceptarea. |
|
|
1972 |
Psihiatrul elvetian Medard Boss fondeaza la Zurich Institutul Analitic Existential de Psihoterapie si Psihosomatica. |
|
|
1983 |
Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard, isi publica ideile legate de formele multiple de inteligenta. |
|
|
1990 |
Michael White si David Epston publica „Mijloace narative catre scopuri terapeutice” („Narrative means to therapeutic ends”), carte considerata textul fondator al terapiei narative. |
|
|
1997 |
Mor Joseph Wolpe si Hans Eysenck. |
